1 Mai pe Highes

Posted: 16 Iulie 2010 by Mihai Cibotaru in cort, hasmas

             Azi noapte am reusit sa dorm la propriu neintors; asta dupa chinurile trekkingului de ieri de pe Chicera; plus ca am fost asigurat de Laura si de Adi ca nu vom avea vizitatori, mancarea fiind ancorata la vreo 3 metri deasupra solului in varful unui brad. Am reusit sa schimb si bacteria de la mp3 inainte de lasarea intunericului, asa ca am avut o noapte in care m-am putut odihni foarte bine.

Farmecele Hasmasului

            Inainte de ora sapte fac ochi si primul lucru e sa fug in vale spre un izvor pentru programul de inviorare. Imi arunc cativa pumni de apa rece si cristalina pe fata pentru inceput dupa care am curajul sa privesc cu alti ochi (mai limpezi de data asta) spre nord-est unde se profileaza silueta Ceahlaului. Incepand din partea stanga speclacolul e complet, in rolurile principale fiind Varful Toaca si mai jos stancariile Pietrei Ciobanului, pentru ca apoi sa urmeze Varful Lespezi (1805 metri) dupa care e ascunsa de vant cabana Dochia; urmeaza Batca lui Ghedeon (1845 metri) si Ocolasul Mare (1907 metri). Privirea coboara spre dreapta unde se inalta Turnul lui Butu si Ana, pentru ca exact in fata lor (pe unde banui ca ar fi Poiana Stanilelor) sa se inalte Batca Neagra (1398 metri) si Piatra Sura (1525 metri).

Umbra Ceahlaului in Hasmas

            Noi insa am plecat ieri de acolo si astazi suntem pe la 1080 de metri unde am campat, undeva pe Piciorul Heghesului in locul in care apar cateva salase si unde dupa multe ore de mers am revazut semnul banda albastra.

Base camp sub Highes

            Peisajul este extraordinar si suntem mirati cum de nu a urcat inca nici o masina pana aici pentru a serba in mijlocul naturii aceasta zi in spirit muncitoresc-picnicaresc. Valul de mister se ridica deabia cand ne privim ceasurile si ne dam seama ca oricat ar fi de frumos rasaritul si minunate trilurile pasarilor, la aceasta ora sangele albastru deabia isi savureala linistit(a) cafeaua.

Masivul Ceahlau

            Se poate ajunge relativ repede aici, fie dinspre Pintic (de la distant drumul parea destul de bun, oricum macar pentru picioarele voastre nu neaparat si pentru bucsele masinii) ori dinspre Tosorog. Din Pintic se tine drumul ce merge spre suds pre Obcina Tablei pe care theoretic exista si marcaj triunghi rosu pana in Curmatura Pinticului, la un moment dat facandu-se dreapta de-a lungul Paraului cu Peste, in continuare urmandu-se un drum de caruta ce duce exact la salasele in zona carora am dormit noi. Din cealalta parte, dinspre Tosorog, se tine drumul pana dupa Apemin ce duce in directia vest, pentru ca la intersectia urmatoare sa se apuce pe partea dreapta, drumul avand directia generala nord (daca faceti stanga veti ajunge exact in pasul Balaj). Continuam pe drum pentru inca aproximativ sase kilometric dupa care, in zona in care harta ne arata ca am ajuns la firul parauluiBursucului, schimbam directia spre nord-vest tot pe un drum de caruta, avand grija (cu harta fiind in mana). In cazul in care tinem drumul care duce mai in dreapta vom iesi exact dupa Varful Chicera , pe unde am ajuns si noi.

In spate Chicera

            Intorsi in spatiu vedem ca e aproape ora 8 si inca mai lenevim la strans corturile. Ieri am incercat sa ajut si eu in dreapta si in stanga la intins corturile dar cum se pare ca viteza mea mai mult incurca ancorele si cuiele acum stau frumos pe post de supraveghetor animand spiritele in vederea terminarii cat mai repede a bagajelor. Si astazi va fi o zi lunga, iar cel mai mare hop, uitandu-ne p eharta, se pare ca va fi tocmai Varful Highes (Poiana Mare) care cu ai sai 1508 metri ne obliga la o urcare de aproape 400 metri diferenta de nivel pe o distanta foarte scurta. Putem ocoli si pe partea stanga varful pe curba de nivel, asa incat sa ajungem exact inaintea locului numit „La Poarta” iar de acolo sa coborat direct in Pasul Balaj. Insa acest lucru ar rapi mult din frumusetea mersului pe munte.

De'ale Hasmasului

            Asa ca ne aruncam rucsacii in spate si o luam direct in sus; oricum stanga sau dreapta nu conteaza, e aproape la fel de solicitanta urcarea. Tinem directia mergand dupa un gard ce se pierde in albastrul cerului, scaldat doar de cativa nori fotogenici. Dupa cateva zeci de metri urcati zarim o turma de oi si ne asteptam imediat sa fim salutati de cainii ciobanilor. Si apar, nu cinci-sase ci vreo cinsprezece. Ne oprim frumos, ii lasam sa ne inconjoare fara a ne arata agresivi fata de ei. Pentru cateva minute ii lasam sa-si faca damblaua, dupa care, in momentu lin care se mai linistesc incepem incetisor sa ne punem in miscare. Ciobanul e undeva la vreo 50 de metri in fata noastra insa nu a schitat nici un gest; stia el ceva sau pur si simplu se amuza pe seama noastra? Data viitoare sigur o sa-l intreb.

Varful Highes

            Trecem tangential pe langa turma si prindem o carare ce merge cumva pe curba de nivel; se pierde la un moment si hotaram sa taiem in linie dreapta diferenta de nivel. Doar ca acum suntem patru care urca. Unul din cainii de la stana nu se mai da dezlipit de langa noi si avea sa ne insoteasca toata ziua, pret de inca vreo 15 kilometri. Glumim spunand ca a primit permisie de week-end si el si acum se grabeste sa ajunga spre Lacu Rosu pentru a sarbatori rozand un os. Si mergem mai departe. Urcusul devine tot mai aspru. Sunt primul si cu toate ca incerc sa gasesc o carare sau sa merg cat de cat in serpentine, apar situatii cand doar tinand directia in linie dreapta simt ca pot inainta. A trecut aproape o ora de cand am plecat si inca mai avem mult pana sa ajungem sus. Dupa ce ieri apa ne-a ajuns la milimetri pana la campare, astazi incerc sa o rationalizez de la primele ore.

Spre Cheile Sugaului (parca)

            Las bidonul in buzunarul lateral al rucsacului si-mi scot furtunul de la sistemul de hidratare. Nu il deschid de tot, asa ca mai mult ma amagesc constant cu cateva picaturi de apa. Si functioneaza. Mai ales ca ne-am luat angajamentul sa-i dam apa si roscatului patruped care ne insoteste si caruia ii atarna limba de’un cot. Incercasem sa-l alungam inapoi la oile lui, dar se pare ca prinsese dragan de noi. Undeva mai in vale luasem punct de reper un brad si imi spusesem ca in maxim 100 de pasi ajung la el; eram cu numaratoarea pe la 250 aproape si-l vad tot in fata mea. Trag aer in piept si incep sa urc repede, cat mai repede pentru a ajunge acolo, mai ales ca din spate mi se spune sa mai deviez in urcare, astfel incat sa ne mai domolim pulsul.

In zona Capului Jidanului

            Soarele arde aerul, atat e de cald. Norocul meu e ca am o palarie de soare, o bandana in jurul gatului pentru a nu ma praji si o mana mare de crema cu protectie solara maxima primita de la Laura. Atat Adi cat si Laura sunt si ei pregatiti pentru soarele de inceput de mai, plus ca, atunci cand ma uit la ei imi aduc aminte de ochelarii de soare ramasi pe cuptorul cu microunde in bucatarie. Degeaba imi facusem rucsacul mai devreme de data asta, si nu pe ultima suta de metri ca de obicei …

            Ajung la brad, umbra pe care o intuisem de jos era doar o himera, o fata morgana a Hasmasului asa ca merg inainte. Tin putin stanga in urcare, caci de dreapta deja urcusul se domolea si simt cum ajung sus. Strig si celorlalti dupa care merg repede ultima suta de metri pana la borna de beton care (cred ca) marcheaza varful. Ma gandesc ca am ajuns primul cand apare roscatul de undeva din fata mea; arunc rucsacul din spate si scot sticla de apa. E randul meu la alimentat cainele. Merita!

Laura si bestia

            In cinci minute suntem toti pe varf, cu rucsacii dati din spate si tavaliti in iarba uscata. Suntem la 1502 metri si chiar daca nu e Caucazul, privelistea oferita la 3600 merita tot efortul de a ajunge aici. E minunat totul de jur imprejur, insa e fantastic faptul ca in nord avem peretele de piatra al Ceahlaului iar in sud peretele abrupt al Pietrei Vithos, la mijloc fiind noi, aproape pe aceeasi axa.

            Stam mai mult, caci pauza este binemeritata aici sus, in compania naturii si a vantului.

Farmecele Hasmasului

De'ale Hasmasului

            Coboram in directia sud/sud-vest pana in locul numit „La poarta”. Mergem in coborare lina si doar dupa ce traseul nostru face dreapta mai puternic, indreptandu-se spre pasul Balaj pierdem altitudine considerabil. Urme de transee din primul razboi probabil (caci atunci fusese linia frontului prin partile astea) pe toata creasta Highesului iar ceva mai jos gropi imense in care erau probabil camuflate piese de artilerie. Cu aproape 1 kilometru inainte de pas gasim cateva izvoare destul de firave, dar care pot asigura supravietuirea in cazuri extreme. Apar si cateva salase, si cateva fanare asa ca posibil sa fi existat si alte surse de apa prin zona doar ca nu le-am cautat noi.

Base camp sub Highes

            Pana la troita din Pasul Balaj (1078 metri) de sus facem aproape o ora, asa ca odata aici ajunsi mai facem un popas. De aici daca o luam in dreapta, spre vest ajungem la Tulghes sau daca tinem cealalta directue a drumului ajungem in Tosorog de unde daca iesirea a fost de o zi ne putem recupera masina cu care am venit. Asa ca pentru o tura in mijlocul naturii (chiar impreuna cu familia, nu doar echipati ultimul racnet ca pentru Everest) locurile acestea in frunte cu Varful Highes/Heges sunt perfecte. Plus munti pretati pentru ski de tura, ori sac de plastic. De dimineata am facut pana aici cam trei ore mers destul de iute.

Varful Highes

              Noi insa vom continua povestea muntelui si vom merge inainte pana in pasul Pangarati iar de acolo odata trecuti pe partea cealalta a soselei Bicaz-Gheorghieni ne vom intoarce inapoi pana dincolo de Lacu Rosu. Dar asta e, cum spuneam alta poveste.

Anunțuri
Comentarii
  1. Mihai Diac spune:

    Place hasmasul si zona bicazuzlui. La cat mai multe ture 🙂

  2. Constantin Ceapchi spune:

    Frumoasa tura, frumoase peisaje, frumos obicei
    de armindeni. Felicitari!
    Ture insorite pe oriunde veti hoinari.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s